Analiză: Ucraina și R. Moldova au mutat tare în „războiul nevăzut” contra Rusiei în 2017

, , , , , , ,
 

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip (stânga) și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko

Relațiile Ucrainei și R. Moldova cu Rusia merg spre o acutizare din ce în mai pronunțată. Câteva inițiative legislative au țintit să blocheze Moscova pe mai multe paliere și să îi diminueze influența. În Ucraina, dar și R. Moldova s-a mers multidirecțional și câteva aspecte se pot evidența. Unul dintre cel mai important este cel economic. Ucraina a reușit aproape în totalitate să își curețe sistemul bancar de bănci rusești. Pe rând, acestea au început să-și vândă acțiunile și activele dintr-o Ucraina tot mai ostilă acestor companii, cu precădere în 2017.

La rândul său, Chișinăul începe să facă același lucru. Sigur, cumva forțat de Occident și creditorii internaționali, guvernul s-a dat în sfârșit din calea achiziționarea băncii Victoria Bank, una dintre cele mai controversate ca și aparație și funcționare de-a lungul anilor. Acționariatul majoritar a fost preluat de către Banca Transilvania și BERD.

Cele două au achiționat la finele lui 2017 pachetul majoritar de 66% din totalul acțiunilor. Se așteaptă ca și pachetul minoritar să fie achiționat tot de acest tandem. Mișcarea este una strategică de a face infuzii de bune practici de tip europene într-o sistem bancar bolnav cronic al R. Moldova din care în anii trecuți a fost celebrul „miliard de dolari” sub privirea și complicitatea autoritățile transpartinice.

Mai mult, BERD nu a confirmat, dar nici nu a confirmat recent, după venirea reprezentanților săi la Chișinău, că ar fi interesate de achiționarea primelor două bănci din Moldova – Agroindbank și Moldinconbank.

Nu în ultimul rând, chiar dacă mai conturat pentru Chisinau decat pentru Kiev, interesul cautarii resurselor energetice alternative a intrat pe ultima suta de metri.

La finalul acestui an, Republica Moldova ar fi deja conectat la sistemul european energetic prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. La fel se poate întâmpla și cu electricitatea ce ar urma să vină prin legarea la liniile de înaltă tensiune din România.

Acest lucru ar ținti două chestiuni importante: ar oferi Chisinaului o noua sursa energetica si o mult mai mare marja de negociere a contractului de livrare a gazelor cu Rusia ce expira in 2019.

În ceea ce privește energia electrica, acest lucru ar avantaja din nou Chisinaul care se aprovizioneaza cu curent electric din stanga Nistrului de la centrala de la Cuciurgan si menține astfel funcțională economia entității separatiste cu capitala la Tiraspol.

De asemenea, deschiderea unor noi puncte de control comun la frontieră între Republica Moldova și Ucraina a determinat reacții puternice din partea Moscovei și Tiraspolului care au acuzat o „sugrumare” economică premidată a regiunii.

Dimensiunea mediatică

Ucraina lucrează deja de ani buni de zile la combaterea propagandei rusești și de închiderea supapei de transmisie și funcționare a media rusești de pe teritoriul său. Și din punct de vedere legislativ decidenții de la Kiev au lucrat în acest sens, iar Ucraina a reușit în măsură rezonabilă să aibă rezultate palpabile în acest sens.

Pe de altă parte, Republica Moldova este oarecum mai nouă în acest domeniu. Politicienii de la guvernare din Chisinau au fost constransi de o serie de factori sa acest pas. Cel mai important a fost cel al alegerilor, astfel că patronatul fortelor proeuropene a fost mai mult presat decât determinat să se alăture acestei lupte anti-propagandă. Aceștia au achiesat în plin an electoral decisiv și mai ales la presiunea Washingtonului. De altfel singurul buton care funcționează de facto la Chișinău.

Retransmiterea posturilor rusești principale se face și prin intermediul omologelor lor de la Chișinău, așadar s-a făcut o amputare din zona economică pentru un câștig politic al PD-ului care controlează direct sau prin interpuși aceste televiziuni.

În data de 22 decembrie 2017, Parlamentul menținut votul asupra Legii nr.257, numită și „legea anti-propagandă”, remisă spre reexaminare de președintele prorus Igor Dodon. În cele din urmă, cu toată opoziția sa, Dodon a fost din nou suspendat, astfel că Parlamentul a putut merge și mai departe cu această lege care în fapt interzice retransmiterea programelor rusești cu caracter politico-militar în Republica Moldova.

Din 12 februarie, legea anti-propagandă și-a intrat pe deplin în rol, iar autoritățile par că vor ca aceasta să fie și aplicată. O serie de amenzi au curs în rândul instituțiilor media care nu s-au conformat. Acest lucru a reușit să stârnească și amenințări cu nesupunerea civică în fieful prorusesc de la Comrat din UTA Găgăuzia.

Cu toate acestea, asta nu înseamnă că R. Moldova fi ferită de propagandă, acolo unde cea politică internă se va ascuți odată cu aproapiere alegerilor parlamentare din toamnă.

De asemenea, în ultimele șase luni, Republica Moldova a interzis accesul pe teritoriul său a mai multor jurnaliști ruși de la posturile subordonate editorial Kremlinului. Unii dintre ei au desfășurat acitivități de propagandă și defăimare în Ucraina, țară de o teritoriul căreia au fost expulzați sau au primit interdicții.

Rusia a calificat aceste acțiuni conjugate la Chișinău drept „rusofobie”, precizând că acestea lovesc în interesele minorității ruse din aceste țări. Mai mult, Duma de Stat a adoptat diverse declarații pe acest subiect ce ulterior au fost transmise ca plângeri către instituțiile europene de apărare a drepturilor omului și a valorilor democratice.

Dimensiunea militară

În aceasta zonă, lucrurile se precipită. Miza securitară este mult mai mare, iar Rusia nu va renunța la influența sa atât de ușor.

Cu toate acestea, Ucraina a făcut pași importanți în 2017 pentru a putea achiziționa sau primi armament letal cu care să se apere de separatiștii ruși susținuți de Moscova.

Mai mult, președintele de la Kiev Petro Poroșenko a promulgat chiar astăzi, 20 februarie, așa numita „lege a reintegrării”. Documentul etichetează ca „teritorii temporare ocupat” toate zonele care nu sunt controlate de la Kiev și îl împuternicește pe președinte să folosească forța armată în interiorul țării. Este oferit astfel un cadrul legal pentru a intra efectiv cu armata în regiunea separatistă de Est, dar și în Ucraina, chiar dacă acesta ar echivala cu o declarație de război împotriva Rusiei.

„Această lege consolidează în mod substanțial baza legală pentru folosirea forțelor armate ucrainene și a altor organe de drept pentru apărarea statului nostru, în același timp stabilește reguli pentru protecția drepturilor și libertăților civililor”, a declarat Poroșenko, care a semnat documentul, relatează Tass. Procedura a fost difuzată în direct de către posturile de televiziune din Ucraina.

De asemenea, legea prevede înființarea unui centrul de comandă comun al tuturor forțelor armate ucrainene pentru a controla toate unitățile militare și administrația militară-civilă din zona de conflict. În plus, toate referințele la Acordurile de la Minsk au fost eliminate din document.

Textul legii prevede că Rusia este „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.

Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă. Prin această lege se oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul liniei de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.

Se ascut cuțitele

Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.

Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.

Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.

De asemenea, Ucraina se înarma la vară cu rachete de tip Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.

Focosul rachetelor Javelin este capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice. În acest context, pe 21 decembrie 2017, președintele american Donald Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.

Antrenamente reluate cu NATO

Cele circa 200 de exerciții militare efectuate în 2017 de către militari ruși și cei separatiști subordonați Tiraspolui au pus seriore probleme la Chișinău.

În paralel, pe aproape tot parcursul anului 2017, președintele prorus Igor Dodon a blocat antrenarea Armatei naționale a R. Moldova. Acest lucru a dus evident la perimarea capacităților de luptă a militarilor moldoveni.

După ieșirea din această situație și prima suspendare a lui Dodon, la Ministerul Apărării de la Chișinău a ajuns în toamna lui 2017 Eugen Sturza, un politician tânăr cu viziune apropiate de UE și NATO. Astfel, una dintre primele sale măsuri au fost să reia participarea militarilor moldoveni la exercițiile internaționale.

Cu puțin înainte de venire lui Sturza la minister, premierul Pavel Filip a insistat și militarii moldoveni au participat în Ucraina la exercițiul internațional denumit „Rapid Trident 2017” din septembrie 2017.

Ceva mai recent, un contigent de 60 de militari moldoveni au participat și la exercițiul „Platinium Eagle” ce s-a desfășurat între 11 și 17 februarie la Centrul de Instruire Babadag din România. Astfel, militarii moldoveni au reluat exercițiile de interoperabilitate făcute după standardele NATO.

Nu un ultimul rând, România și R. Moldova au convenit, după vizita ministrului român al Apărării Mihai Fifor, crearea unui batalion comun format din militarii de pe ambele maluri ale Prutului.

Aceste dimensiuni economică, mediatică și militară vin să completeze un tablou de închidere și respingere a influenței ruse din aceste țări. Totuși, legăturile de afaceri de zeci de ani și interesele politice fluctuante suprapuse pe veșnica corupție și mimare a reformelor de ochii Occidentului fac ca aceste măsuri să nu își urmărească potențialul real atât la Chisișinău, cât și la Kiev.

Trendul de aplicare a acestei strategii se va intensifica și pe parcursul anului electoral 2018 la Chișinău și 2019 la Kiev, acolo unde loc atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare.

Corespodență de la Chișinău pentru Karadeniz Press, Mădălin Necșuțu

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *