Analiză: Skopje și Atena, mai aproape de rezolvarea diferendului istoric

, , , , , , ,
 
Simbolurile istorice ale Macedoniei, supuse negocierilor dintre Atena și Skopje

Simbolurile istorice ale Macedoniei, supuse negocierilor dintre Atena și Skopje

Macedonia a prezentat patru opţiuni pentru a soluţiona o dispută de zeci de ani cu Grecia în legătură cu numele său, a declarat premierul macedonean, Zoran Zaev, într-un interviu acordat Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Sugestiile sunt: Republica Macedonia de Nord, Republica Macedonia Superioară, Republica Vardar Macedonia şi Republica Macedonia (Skopje)”, a afirmat Zaev după ce a participat la un summit la Londra cu privire la Balcanii de Vest.

Totodată, premierul de la Skopje a afirmat că una din principalele probleme rămâne întrebarea este dacă există „o nevoie reală” de a schimba constituţia Macedoniei, o cerere formulată de Grecia în ultimele luni, și care trezește îngrijorarea profundă a autorităților macedonene.

Macedonia, moștenire grea

Cele două state îşi dispută numele ‘Macedonia’, Grecia susţinând că folosirea acestuia de către vecina sa semnalează o revendicare teritorială din partea acesteia asupra regiunii omonime din nordul său. Atena obstrucţionează aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană din acest motiv şi a acuzat de asemenea Skopje că încearcă să-i uzurpe patrimoniul istoric prin glorificarea lui Alexandru cel Mare. Grecia, care deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în ambele organizaţii, a obţinut ca micul stat vecin, apărut din dezmembrarea fostei Iugoslavii, să fie admis la ONU, în 1993, sub numele provizoriu de ‘Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei’ (FYROM).

Skopje şi Atena au fost de acord anul acesta să intensifice negocierile pentru a încheia disputa care blochează aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO.  Macedonia speră să ajungă la un compromis în legătură cu această dispută până la o reuniune UE din iunie şi summitul NATO din iulie 2018 şi a propus ‘o desemnare geografică” pentru a se asigura că există o diferenţiere clară între cele două nume.

Protest naționalist

Zexi de mii de oameni au protestat, în Skopje împotriva schimbării numelui Macedoniei, în contextul în care premierul Zoran Zaev a propus patru variante pentru redenumirea Macedoniei, relatează mass-media regională. În pofida temperaturilor scăzute şi a ninsorii abundente, mii de oameni au ieşit pe străzile din Skopje pentru a protesta faţă de posibilitatea schimbării numelui Macedoniei, scandând ”traiască Macedonia”.

Protestatarii, puternic susținuți de Biserica Ortodoxă din Macedonia, au cerut sistarea discuţiilor dintre Guvernul Macedoniei şi oficialii de la Atena pentru rezolvarea problemei apărută în urmă cu 25 de ani.

Reamintim că actualul guvern de la Skoje a inițiat un proces de normalizare a relațiilor cu Grecia, Bulgaria, Albania, Kosovo, în pofida protestelor mediilor naționaliste din republica macedoneană și diasporă.

Zeci-de-mii-de-greci-protestează-periodic-față-de-negocierile-dintre-Atena-și-Skopje

Zeci-de-mii-de-greci-protestează-periodic-față-de-negocierile-dintre-Atena-și-Skopje

Sute de mii de greci contra negocierilor

Sute de mii de greci au protestat la începutul lunii februarie în fata Parlamentului din Atena faţă de folosirea termenului Macedonia în orice înţelegere posibilă pe care guvernul o va face cu Fosta Republică Iugoslavă. Organizatorii mitingului susțin că în stradă a ieșit un milion de oameni, însă poliția nu a confirmat oficial cifrele, relatează ziarul Kathimerini.

Agenția EFE relatează că sute de mii de persoane au manifestat duminică la Atena pentru a cere guvernului elen să nu accepte folosirea termenului de “Macedonia”. Anterior, aproximativ 50.000 de naţionalişti greci au manifestat la Salonic.

Principalul orator al protestului, care s-a desfăşurat în Piaţa Syntagma, vizavi de Parlamentul elen, a fost compozitorul Mikis Theodorakis, în vârstă de 92 de ani, care a fost decenii la rând un simbol al stângii elene şi a cărui participare la miting a provocat decepţie în acest sector al societăţii. Casa lui Theodorakis, care a compus muzica filmului “Zorba grecul”, a fost atacată sâmbătă seara cu grafitti şi cu pungi cu vopsea, un gest pe care compozitorul l-a atribuit “fasciştilor, rasiştilor, anarhiştilor, teroriştilor şi criminalilor”.

“Sunt un patriot, un internaţionalist şi dispreţuiesc şi lupt împotriva fascismului, în forma sa cea mai înşelătoare şi periculoasă, care este stânga”, le-a spus Theodorakis participanţilor la protest. “Prin folosirea termenului de Macedonia, Skopje vrea să-şi extindă frontierele în detrimentul Greciei… Dacă facem concesii ar fi ca şi cum ne-am deschide frontierele celor care ne ameninţă”, a avertizat el, care a cerut organizarea unui referendum pe tema numelui de Macedonia.

La protest a fost prezent şi liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, însoţit de tot grupul său parlamentar; fostul premier conservator Andonis Samaras; vicepreşedintele principalei forţe de opoziţie, Adonis Georgiadis, şi zeci de preoţi şi primari.

Manifestanţii au venit în Atena din toate colţurile Greciei, cu autobuze închiriate special de către preoţi şi primari locali, cu maşinile personale sau cu mijloace de transport interurban.

Cu sloganuri precum “Macedonia este Grecia, Grecia este Macedonia”, “Jos labele de pe Macedonia” sau “Grecia unită, niciodată învinsă”, manifestanţii s-au pronunţat împotriva oricărei soluţii în disputa cu guvernul de la Skopje care să includă termenul de Macedonia, nume care – în opinia protestatarilor – aparţine exclusiv regiunii nordice a Greciei, cu capitala la Salonic.

Reprezentanți ai mediilor extremiste grecești au amenințat cu organizarea unor atentate împotriva obiectivelor culturale și diplomatice macedonene din Grecia, dar și pe teritoriul fostei republici iugoslave. Surse din cadrul serviciilor secrete din cele două state au menționat că sunt în alertă pentru a preveni astfel de acțiuni.

Presiuni americane, îngrijorare rusească

Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavorv, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.

„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.

Premierul grec face apel la Biserică

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.

Reamintim că biserica greacă se opune oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.

Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic

Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.

Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană. Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *