Analiză// Se tulbură apele la Marea Neagră: Rusia, percepută din ce în ce mai agresivă în regiune

, , , , , , , , ,
 

Cu o Rusie tot mai expansivă și mai belicoasă în acțiunile sale din zona „brâului său de securitate” din Europa de Est, statele din regiune caută soluții pentru a contrabalansa avantajul tactic al Rusiei în Marea Neagră. Acesta s-a mărit și mai mult, după primăvara anului 2014 prin anexarea peninsulei Crimeea. Acest coordon militar rusesc, ce se întinde dinspre Donbas (estul Ucrainei), prin peninsula Crimeea anexată și se continuă până în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, a sporit prezența militară a Rusiei în regiune. Dar mai ales a pus în alertă NATO.

Cum atitutinea Turciei în ultimii ani a înclinat mai degrabă spre o poziție de reconciliere și chiar cooperare cu Rusia, prin achiționarea de armament și punerea la masă pentru negocieri în privința Siriei, NATO mizează la Marea Neagră tot mai mult pe România și Bulgaria.

Dintre cele două țări, poziția mai avantajoasă, dar și capacitățile de luptă mai mari ale României, fac din această țară un adevărat „forward operating base” (FOB) al Alianței la Marea Neagră.Unul în care atât SUA în mod particular, dar și Alianța Nord-Atlantică este gata să investească resurse materiale și umane.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de la Cotroceni, ținută alături de experți în domeniul securității, că prezența militarilor americani în număr din ce în ce mai mare în România este una binevenită și că este nevoie de consolidarea capacităților de apărare.

Pe fondul acestor evoluții, obiectivul major al României este de a-și consolida securitatea prin eforturi la nivel național și valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii – cel mai important parteneriat strategic al țării noastre – precum și rolul nostru în NATO, dar și în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Iohannis.

SUA, binevenite în România

El a mai spus că soldați SUA sunt bineveniți în România. „România încurajează activitățile desfășurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, și creșterea prezenței militarilor și echipamentului militar american în România”, a mai adăugat șeful statului român.

În ceea ce privește cele mai mari amenințări, Iohanis a indentificat un „comportament ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret”, cu referire evidentă la Federația Rusă.

România alocă 2% din PIB pentru apărare, tendință care va fi menținut în următorii ani pentru a creștere capacitățile de apărare ale țării într-un contextul regional tot mai tulbure. Aceste măsuri sunt apreciate în special de SUA, administrația actuală de la Casa Albă a lui Donald Trump insistând tocmai pe acest aspect al contribuției sporite la securitatea mondială a tuturor statelor membre NATO.

Proiectul „Basarabia”, reanimat de ruși pentru Odesa

Dar lucrurile tind să se precipite și mai mult în Ucraina, acolo unde serviciile speciale ucrainene vorbesc tot mai des despre resuscitarea de către ruși a „proiectului Basarabia”. Declarații în acest sens au fost făcute în urmă cu două săptămâni şeful Serviciului de Securitate de la Kiev (SBU), Vasili Hriţak, menţionând că acest proiect separatist al Rusiei a fost dejucat în 2015.

„În ultimul timp, primim informaţii referitoare la tentative ale serviciilor de securitate rusești de a reveni la proiectul ‘Basarabia’. În 2015, după două acţiuni de prevenţie pe care le-am desfăşurat, proiectul ‘Basarabia’ a eşuat.

Ulterior, au existat neînţelegeri între membrii celor două clanuri care coordonau proiectul respectiv. Acum, aceştia au revenit asupra proiectului”, declara oficialul ucrainean, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Odesa.

El explica că proiectul „Basarabia” ar putea fi susținut de trupele ruse (Grupul Operativ al Trupelor Ruse – GOTR) ce numără circa 1.500 de soldați. Acestea fac parte din Districtul Militar de Vest al Rusiei, potrivit site-ului Ministerului Rus al Apărării. „Acest lucru se referă și la Transnistria, întrucât în Transnistria există un contingent de trupe ruse, care are aproximativ o mie de soldați ruși”, a completat oficialul ucrainean.

De asemenea, acesta a mai vorbit și de toate pregătirile de infrastructură ce se fac în regiune, făcând referire la reabilitarea pistei aerodromului de la Tiraspol pentru aterizarea avioanelor militare și a celor de mare tonaj.

De asemenea, directorul Departamentului de Aprovizionare a Serviciului Frontierei de Stat, Alexander Gura, a precizat miercuri că, citat de EurAsia Daily, că Ucraina urmărește atent în aceste zile „persoanele pro-ruse care vor încerca să pătrundă în Ucraina pentru a destabiliza situația, precum și pentru prevenirea importului ilegal de arme. Forțele de rezervă forțate vor fi la punctele de control. Au fost luate măsuri pentru protejarea frontierei cu Rusia, Moldova și ocuparea temporară a Crimeei „.

Potrivit Ministerului de Interne al Ucrainei, „provocările sunt posibile în timpul evenimentelor”, cel mai probabil în Odesa, unde se va comemora cea de-a patra aniversare a asasinării în masă a civililor din Casa Sindicatelor, acolo unde un incediu provocat de o mână criminală a ucis zeci de oameni nevinovați ce au rămas blocați înauntru clădirii pe data de 2 mai 2014.

Ministerul de Externe al Ucrainei a confirmat că „amenințarea majoră pentru Ucraina provine dinspre Grupul operativ al trupelor rusești” desfășurat în regiunea transnistreană, care nu este controlată de Moldova. În acest sens, Ucraina a sprijinit poziția guvernului moldovean de a compara forțele de menținere a păcii cu trupele de ocupație rusești.

Coridor de evacuare

Mai mult decât atât, R. Moldova și Ucraina insistă fervent la nivel internațional, încă de anul trecut pentru retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Propusă încă din 2015, ideea asigurării de către Ucraina a unui culoar de evacuare a trupelor ruse din Transnistria, a fost din nou enunțată de la Kiev.

Ucraina este de acord cu retragerea trupelor ruseşti din Transnistria prin teritoriul ucrainean, a declarat reprezentantul special al Kievului în procesul de reglementare a diferendului transnistrean Viktor Krâjanovski în cadrul unei dezbateri pe tema „Capcanele reglementării transnistrene: cum să le evităm?”, desfăşurată marţi la Kiev.

Conferința se desfășoară după Forumul de Securitate de la Kiev, ce a avut loc săptămâna trecută în care atât oficialii din Ucraina, cât și premierul R. Moldova Pavel Filip au cerut retragerea imediată a trupelor rusești din regiunea separatistă transnistreană.

„Chiar şi astăzi suntem gata ca teritoriul nostru să fie folosit în acest scop, deoarece poziţia noastră principială este că trupele ruse trebuie să fie retrase din Transnistria, ele ar fi trebuit retrase demult de acolo”, a spus Krâjanovski

El a reiterat poziţia Kievului în această problemă ce rămâne neschimbată şi, prin urmare, Ucraina este pregătită să ofere toată asistenţa posibilă în acest scop.

După declarațiile lui Filip de la Kiev, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat că Moscova nu va admite dizolvarea așa-zisei misiuni de menținere a păcii din Transnistria.. „Noi nu vom admite degradarea statutului Transnistriei, unde locuiesc conaționalii noștri, și nu vom accepta desființarea misiunii noastre de pacificare”, a scris Rogozin pe Facebook.

Rusia a oferit deja peste 200.000 de cetățenii în Transnistria, acolo unde, pe hârtie populația ar fi de 500.000, dar în realitate aceasta este undeva în jurul a 300.000 de locuitori.

Mai agresiv decât Rogozin, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afacerile cu CSI, integrare eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii din cadrul Dumei de Stat, Constantin Zatulin, a avertizat că prin „coridorul verde” Rusia poate și trimite, nu doar retrage trupe militare.

„Vreau să amintesc guvernului moldovenesc că coridorul ar putea funcționa în ambele sensuri”, i-a răspuns Zatulin lui Filip în presa rusă, menționând că Ucraina și R. Moldova trebuie să întrebe mai întâi și Rusia când vine cu astfel de inițiative.

Toate aceste semne de nervozitate în regiune sunt prilejuite de acțiunile deschise sau discrete rusești în zona Mării Negre, fie că vorbit de statele riverane, sau cele din imediata apropiere. NATO și-a intensificat în ultimii ani prezența la Marea Neagră și a consilidat Flancul estic al Alianței.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *