ANALIZĂ: Reformarea sistemului bancar moldovenesc după „jaful secolului”

, , , , , , , , ,
 

După ce Republica Moldova a fost grav afectată de furtul a unei miliard de dolari, autoritățile R. Moldova încearcă să consolideze sistemul bancar conform regulamentelor UE, dar experții avertizează că stabilirea statului de drept și combaterea corupției sunt de asemenea esențiale, scrie portalul de limbă engleză Balkan Insight într-o amplă analiză despre reformarea sistemului bancar din Republica Moldova, preluată de EvZ Moldova.

De doi ani, sistemul bancar moldovenesc trece printr-un proces greu de recuperare și consolidare după așa-numit „furt al miliardului”, când aproximativ 1 miliard de dolari a fost furat din trei bănci în perioada 2012-2014, precum și pe fondul unor scandaluri provocate de scheme de spălare a banilor în proporții deosebit de mari.

Moldova este nerăbdătoare să își întărească sistemul bancar în concordanță cu regulile UE, prin reforme menită să crească transparența în ceea ce privește indentitatea acționariatului și credibilitatea întregului sistem bancar al fostei republici sovietice.

„Legăturile noastre economice cu UE devin din ce în ce mai puternice, aproximativ 2/3 din comerțul exterior al Moldovei având loc cu zona UE. Totodată, UE reprezintă cea mai mare arie geografică de unde vin remitențele personale”, a declarat pentru BIRN Victor Colța, consilier al Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei pentru politică monetară și piețe financiare.

Colța a menționat că remitențele trimise din UE de cetățeni moldoveni s-au ridicat la aproximativ 1,6 miliarde USD în 2017, echivalentul a peste 19% din PIB-ul Moldovei.

Furtul secolului

„Furtul secolului”, cum a fost denumit de mass-media în 2014, a lăsat cea mai săracă țară europeană și mai sărăcită, când împrumuturi valorând 1 miliard USD au fost transferați în doar două zile de la trei bănci moldovenești (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială) la o serie de companii cu acționariat ascuns.

Guvernul a fost nevoit să intervină pentru a salva cele trei bănci de la faliment, protejând depunătorii, dar creând o gaură în finanțele publice, echivalentă cu aproximativ 15% din PIB-ul țării.

Împreună, cele trei bănci dețineau 28% din valorile sistemului bancar moldovenesc, inclusiv banii pentru pensii.

Scheme financiare complexe au fost folosite pentru a trimite bani către companii offshore, cu ajutorul unor bănci din Rusia și Letonia.

Moneda națională moldovenească a fost puternic lovită, pierzând 42% din valoare, în perioada 1 noiembrie 2014-18 februarie 2015.

Un raport comandat de Banca Națională a Moldovei companiei americane de investigații Kroll lansa mai multe acuzații la adresa lui Illan Shor, un tânăr om de afaceri care deținea băncile implicate în tranferul fondurilor în afara țării.

Inflația scade, moneda se întărește

Situația a început să se schimbe în aprilie 2016, când Sergiu Cioclea a fost numit noul guvernator al Băncii Naționale.

Cu o experiență de 19 ani în sistemul bancar internațional, dintre care șapte în calitate de director general și șef al Departamentului de Corporate Finance pentru Rusia și statele ex-sovietice la BNP Paribas Group, Cioclea a implementat o serie de măsuri menite să revigoreze sistemul bancar din Moldova.

În ultimii doi ani inflația a scăzut sub 5%. Leul moldovenesc este mult mai puternic, iar consolidarea încrederii în sistemul bancar este dovedită de creșterea rapidă a valorii depozitelor și interesul crescut al investitorilor străini în dezvoltarea unor noi afaceri, consideră Banca Națională.

Instituția colaborează strând cu parteneri occidentali precum FMI, Bnca Mondială, Trezoreria SUA, USAID, Comisia Europeană, Echipa Economică Germană în Moldova, băncile naționale din România, Olanda și Lituania.

“Un astfel de exempul este proiectul de twinning, sponsorizat de UE, și implementat cu ajutorul Băncii Naționale a României și a Băncii Naționale Olandeze pentru pregătirea unei noi legislații bancare”, mai arată sursa citată.

Reformele au la bazp „principiile Basel III”, însemnând că băncile ar urma să fie obligate să aibă rezerve echivalente cu 7% din valoarea împrumuturilor pe care le acordă.

“Acest pachet legislativ va aduce regulile bancare ale Moldovei la nivelul celor din UE, iar implementarea sa completă va avea loc într-o perioadă de 2 ani”, a adăugat sursa citată.

Liber la investiții străine

Un bun exemplu privind restabilirea încrederii investitorilor străini este dat de Banca Transilvania din România, care a plătit aproximativ 39 de milioane de Euro pentru 39% din acțiunile Victoriabank, a treia bancă ca mărime din R. Moldova. Ulterior, aceasta a depus cerere pentru preluarea și a restului de acțiuni din pachetul de 33,23%.

Banca Transilvania și partenerul său strategic, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), dețin împreună peste 66% din acțiunile Victoriabank, urmărind sprijinirea antreprenorilor și a economiei statului.

“Banca Transilvania, care este al doua cea mai mare instituție creditoare din România, este un jucător cu experiență pe segmentul IMM și de retail, care în mod tradițional sunt subdezvoltate în Moldova“ a adăugat sursa citată.

De asemenea, Banca italiană Intesa Sanpaolo Bank Group, care este activă în 40 de state, a finalizat recent achiziționarea a 100% din acțiunile EximBank-Gruppo Veneto, a cincea bancă ca mărime din Moldova.

În urma recentelor reforme bancare și a creșterii anuale a economiei cu 4.5 puncte procentuale în 2016 și 2017, Banca Națională a Moldovei speră că și Banca Comercială Română (BCR), membră a grupului austriac Erste Group, ar putea să crească valoarea creditului disponibil pentru clienții din Moldova.

Concomitent, Banca Națională este implicată într-un proces anevoios de mediere a vânzări acțiunilor celor mai mari bănci din țară, Moldova-Agroindbank și Moldindconbank.

Un proiect de lege propus în aprilie de Guvernul Moldovei permite statului să cumpere aproape 43% din acțiunile Moldova-Agroindbank și 64% din cele ale Moldinconbank. În 2016, autoritățile au împiedicat vânzarea unor pachete de acțiuni ale băncilor datorită unor semne de întrebare privind legalitatea demersurilor acționarilor implicați.

În cazul Moldinconbank, cei 14 acționari implicați erau cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei și Federației Ruse, apropiați de omul de afaceri Veaceslav Platon, care a fost condamnat la 18 ani de închisoare în decembrie 2017 în primă instanță pentru spălare de bani și delapidare în conexiune cu implicarea sa în “marele furt“.

În cazul Agroindbank, acționarii sunt două companii deținute de cetățeni ruși. Vânzarea Agroindbank și a Moldindconbank, care urmează după achiziționarea acțiunilor Victoriabank de către Banca Transilvania, ar trebui să îmbunătățească imaginea celor mai importante și controversate trei bănci din R. Moldova.

Întârzieri în investigarea fraudelor

Totuși, autoritățile moldovene spun că nu pot face publice faptele din ancheta realizată de firma americană Kroll despre „furtul miliardului”.

În decembrie 2017, după aproape trei ani de la începerea investigației, premierul Pavel Filip a declarat că ultimul raport Kroll a oferit o mulțime de informații despre schemele de fraudare, dar numele persoanelor implicate nu vor fi expuse deoarece „90% dintre aceștia sunt oameni cinstiți „, provocând revolta publicului și a societății civile.

La o conferință de presă comună cu premierul moldovean Filip, desfășurată în data de 3 mai la Bruxelles, șeful politicii externe a UE, Federica Mogherini, a declarat că investigația trebuie să fie aprofundată, imparțială și cuprinzătoare, pentru a „recupera fondurile însușite ilegal și pentru a aduce pe toți cei responsabili în fața justiției” .

Mogherini a afirmat că se așteaptă ca ancheta fraudei bancare „să fie finalizată fără întârziere”. Banca Națională a Moldovei aprecizat pentru BIRN că circa un miliard de lei moldovenești (aproximativ 50 de milioane de euro) a fost recuperat până în prezent prin lichidarea administrativă a băncilor falimentare, supravegheată de Banca Națională, fiind inițiate și peste 70 de cauze penale.

O strategie de recuperare a fondurilor va fi pregătită până luna viitoare, în colaborare cu Kroll, a mai precizat BNM.

Statul de drept și corupția, probleme stringente/restante

În ciuda progreselor înregistrate până în prezent, experții declară că reformele din sectorul bancar nu vor aduce peste noapte investitorii străini, deoarece nu este momentul cel mai favorabil pentru atragerea investițiilor în piețele emergente.

„Dacă vom include factorul de atractivitate al unor țări precum Moldova, unde credibilitatea sistemului judiciar este redusă, sistemul politic este instabil și există un grad ridicat de corupție, este cu atât mai complicat să atragem investitori de înaltă calitate” a declarat expertul în economie, Sergiu Gaibu, pentru BIRN.

Gaibu a argumentat că trebuie îmbunătățită și protecția investitorilor, iar în lipsa unui sistem judiciar credibil, acest lucru nu este pe deplin posibil, indiferent de ceea ce fac instituțiile de reglementare din sistemul financiar.

Expertul în economie, Roman Chircă, a spus că măsurile luate de Banca Națională au ajutat la stabilizarea sistemului bancar, inclusiv blocarea preluărilor ostile ale băncilor. El a apreciat faptul că anonimatul acționarilor în băncile comerciale va fi eliminat, precum și anonimizarea acționariatului în companiile offshore.

„O altă problemă cronică este dimensiunea alarmantă a creditelor neperformante; deși volumul lor a scăzut recent, problema persistă „, a avertizat expertul.

În același timp, R. Moldova trebuie să implementeze multe reforme pentru combaterea corupției și instaurarea unui sistem bazat pe statul de drept – ambele fiind esențiale pentru sporirea încrederii investitorilor străini.

Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *