Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon, la întâlnire pe malul Nistrului cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski în 2017

Moscova îi va aduce din nou la aceeași masă de negocieri pe cei doi lideri de la Chișinău și Tiraspol, Igor Dodon și Vadim Krasnoselski. Nu pentru ceva concret, ci doar pentru pozele oficiale și distribuirile pe rețele de socializare pentru a da o față umană legăturii scurtcircuitate dintre cele două maluri ale Nistrului de mai bine de 26 de ani.

Chiar dacă dictează totul la Tiraspol, Rusia trebuie să mențină o aparență de mediator în acest dosar pe care singură l-a creat, întreținut și exploatat politic și economic. Pe de altă parte, Dodon are nevoie, ca și locomotivă imagologică pentru PSRM, de succese, fie ele și de Facebook, pentru a rămâne în atenția publică.

Aici, Rusia exploatează acel sentiment patriotic pe care îl au moldovenii față de Transnistria. Nu atât pentru bucățica această de pământ, ci pentru jertfa și umilința pe care au primit-o în Războiul de pe Nistru din 1992. Atunci, separatiștii transnistreni nu are fi câștigat nici măcar o bătălie de onoare, dacă nu ar fi fost ajutați de militarii ruși și milițiile ucrainene și căzăcești.

Rusia știe bine acest lucru și încearcă în continuare să exploateze abil aceste sensibilități, dându-i lui Dodon mici impulsuri în a-i creat o aură de conducător veritabil. Pentru o parte bună a populației R. Moldova, regiunea separatistă transnistreană reprezintă ceva, chiar și pe cei care nu-l plac pe Dodon.

De asemenea, politica Rusiei este să întrețină un interes viu de disponibilitate la dialog între Dodon și regimul separatist, în eventualitatea scenariul pozitiv al câștigării alegerilor de către socialiști și formarea apoi a unei majorități proruse la Chișinău.

Liantul diplomatic

Artizanul noii întâlniri este chiar vicele șefului diplomației ruse Serhei Lavrov – Grigori Karasin – care a vizitat recent R. Moldova pe 21-22 martie. Vizita acestuia a avut un dublu scop, de a întâlni terenul pentru vizita reprezentantului OSCE în dosarul transnistrian, Franco Frattini și pentru a negocia o nouă întâlnire „forțată” între Dodon și Krasnoselski.

Dacă Frattini a venit la Chișinău cu o negocieri false de tip rusesc, potrivit căreora „rezolvați pachetul de opt obligații comune Berlin Plus, după care mai vorbim despre retragerea trupelor ruse, un element de noutate și condiționalitate nou impus de OSCE, „lipeala politică” dintre Dodon și Krasnoselski a venit relativ lejer pentru Karasin.

Ambii privesc Kremlinul ca pe o icoană și nu ies din cuvântul „învățătorilor de la Moscova”. Astfel, Dodon se va întâlni la finele lunii aprilie în regiunea separatistă cu liderul separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski.

„Întâlnirea va avea loc pe la sfârşitul lunii aprilie a acestui an. Întrevederea bilaterală va avea loc în Transnistria, la Tighina”, a spus Krasnoselski, după ce pe 2 aprilie a mers la Moscova pentru a lua binecuvântarea politică pe acest subiect.

Anterior, ministrul afacerilor externe din regiunea separatistă transnistreană, Vitali Ignatiev a confirmat întânirea dintre cei doi. „La prima întâlnire dintre Vadim Krasnoselski și Igor Dodon, care a avut loc la Bender, pe 4 ianuarie 2017, s-a convenit asupra deblocării activității CUC. În prezent, are loc pregătirea întâlnirii la care va fi abordată tematica de menținere a păcii”, a spus Vitali Ignatiev.

Dar până se va vedea cu Krasnoselski și Dodon va merge la Moscova pentru a primi instructajul politic cuvenit, undeva pe la jumătatea lunii aprilie.

Dragoste politică cu de-a silă

Este clar că Vadim Krasnoselski va accepta noua întrevedere cu Dodon, doar împins de la spate de Moscova, în realitate acesta nedorind să asculte poveștile lui Dodon despre federalizare sau alte forme consensuale de împăcare.

Astfel, pe 21 martie, Krasnoselski, îl critica pe Igor Dodon, cum ar da dovadă de instabilitate politică, iar declarațiile acestuia sunt neclare și neadecvate.

Krasnoselski i-a amintit atunci lui Dodon că are poziții ambigue față de dosarul transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselski la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă, ce a avut loc la Bender.

Krasnoselski i-a amintit lui Dodon că este dezafat și că vorbește de cu totul altceva, în timp ce Transnistria se îndreaptă spre un al viitor politic.

„Nu se poate vorbi despre integrarea, federalizarea sau acordarea unui statut special Transnistriei. În baza „constituției” noi putem vorbi doar despre independența statului „republica moldovenească nistreană”. Noi nu mai luptăm pentru independență. Noi doar o susținem, deoarece deja am obținut independența „republicii moldovenești nistrene”. Noi acum tindem să obținem recunoașterea Transnistriei”, declarat Krasnoselski.

De altfel, Dodon se chinuie să negocieze măcar vânzarea electorală a acestei teme a „reîntregirii” pentru viitoarea campanie electorală din toamnă de la parlamentare. PSRM nu are prea multe în afară de așa-zisul pericol unionist și tradițiile familiale ancestrale. Dar acest mesaj nu poate decât să conserve electoratul, în timp ce Reintegrarea Transnistriei ar putea lovi coarda sensibilă a nehotărâților sau și din alte tabere.

În termeni reali, Krasnoselski nici nu ar vrea să-l vadă pe Dodon, dar insistențele Moscovei îl obligă pe liderul separatist de la Tiraspol să accepte acest compromis. Cel mai propabil, Dodon va relua retorica patriotardă, cum că el este cel care poate dialoga cu Tiraspol și va face paradă de acest lucru.

Iepurii din pălăria Moscovei

Pe de altă parte, Rusia mai urmărește și să mai disperseze din imaginea de monopol pe care actualul guvern de la Chișinău și-a creat-o pe acest dosar. Mai împinși de la spate de occidentali, mai din propria inițaitivă sau interese de business, actualul Guvern de la Chișinău a reușit să închege cel mai serios dialogul cu Tiraspol.

Cei mai critici vor afirma că este unul în care Chișinăul a cedat prea mult. Și nu vor greși cu nimic. Este adevărat, unele cedări recente ale Chișinăului sunt la limita răbdării, iar placuțele de înmatriculare care va permite circulația mașinilor cu numerele transnistrene în Europa ar putea pune capac.

Cel mai probabil, totul se va nărui și se va ajunge la status quo-ul anterior, după ce transnistrenii vor insista prea mult că nu vor să discute nici în ruptul capului o soluție politică a diferendumului. Ceea ce se va întâmpla cel mai probabil, mai devreme sau mai târziu.

Astfel, Rusia vrea cu tot dinadinsul să-l mai introducă în scena negocierilor, fie ele și de fațadă, pe Dodon. Electoratul PSRM-ului de stânga nu este tocmai cel mai inteligent și va aprecia doar imaginile date de televizinile de casă și pozele de pe contul de Facebook al președintelui.

Se va întreține cultul personalității unui președinte volubil, pe alocuri curajos, care stă la masa negocierilor cu separatiști chiar în fieful lor de peste Nistru.

Asta e tot ce contează pentru Rusia în dosarul transnistrean pentru moment, să creeze noi perdele de fum și să îi ridice cota electorală a lui Dodon și a partidului de care încă este legat ombilical – PSRM. Să creeze premizele subzistenței economice a Transnistriei cu bani europeni și bunăvoință și permisivitate de la Chișinău. Restul sunt doar detalii în toată această ecuație.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu