Analiză: Cum au evoluat raporturile militare ale R. Moldova cu vecinii și partenerii săi din NATO

, , , , , , , , , ,
 

Militari Moldoveni la exercițiul multi-național Sea Breeze – 2018 din Ucraina. Foto: Ministerul Apărării al R. Moldova

Dinamica relațiilor dintre Armata R. Molodva și cele din cadrul NATO sau vecini cu viziuni euro-atlantice s-a modificat substanțial în ultimul an. Venirea la conducerea Ministerul Apărării de la Chișinău a lui Eugen Sturza, după aproape un an de blocaj deliberat al președintelui Igor Dodon la cârma ministerului, a deblocat această situație.

În timp ce militarii ruși și cei transnistreni au efectuat peste 200 de exerciții militare în 2017, cifre confirmate atât de experți cât și de oficiali ai Ministerul Apărării de la Chișinău, militarii moldoveni au fost privați premeditat de o pregătire adecvată de către politicile politicianiste ale președintelui Igor Dodon. El și-a motivat acțiunile prin așa-numita „neutralitate” prevăzută în Constituția R. Moldova, dar scopul real a fost împiedicarea armatei de a realiza procesul de interoperabilitate ale soldaților moldoveni cu cei ai NATO și ai țărilor partenere din regiune, cu precădere cei ucraineni.

Experții militari au mers și mai departe și l-au acuzat pe Dodon chiar de coordonare cu Moscova pentru astfel de acțiuni: Paradoxal, Dodon este, conform Constituției, chiar liderul armatei țării.

Cert este că în ultimul din toamna luni 2017, dinamica s-a schimbat iar militarii moldoveni au putut beneficia de antrenamente și expertiză la cel mai înalt nivel din partea profesioniștilor din NATO.

Cel mai recent episod din această categorie este desfășurarea exerciţiului bilateral „JCET-2018” (Joint Combined Exchange Training), ce se desfăşoară în aceste zile la Baza Militară de Instruire a Armatei Naţionale de la Bulboaca. La el participă trupele speciale din România și R. Moldova și are loc între 8-26 octombrie.

Militari din ale forțele special ale Republicii Moldova şi României se antrenează la poligonul de la Bulboaca

Exerciţiul are ca scop dezvoltarea capabilităţilor pentru executarea misiunilor în teatrele de operaţii, antrenarea comună şi efectuarea unui schimb de experienţă între contingentele celor două armate, a declarat comandantul Batalionului cu Destinaţie Specială, locotenent-colonelul Ion Ojog.

El a mai spus că în cadrul antrenamentelor, militarii desfăşoară ședințe de tactică a subunutăților mici, execută trageri de evaluare și pregătire pentru cursul de calificare forțe speciale, precum şi misiuni în teren specifice domeniului de activitate.

Mai mult, exerciţiul „Joint Combined Exchange Training” se desfăşoară în conformitate cu planul de instruire al Armatei Naţionale pentru anul 2018.

Strângerea relațiilor cu România

Relațiile pe palierul Armatei au devenit tot mai stânse la cel mai înalt nivel pe acest segment. Pe parcursul lui 2018, miniștrii de profil de la București și Chișinău s-au întâlnit tot mai dus. Ultima lor întrevedere a avut loc la Constanța, de Ziua Marinei, acolo unde ministrul Eugen Sturza a fost invitatul lui Mihai Fifor. Cei doi oficiali au discutat despre securitatea regională, colaborarea dintre Republica Moldova şi România pe dimensiunea apărării, perspectivele de intensificare a relaţiilor de cooperare dintre armatele celor două ţări, precum şi parteneriatele Republicii Moldova cu NATO şi UE.

În dreapta imaginii, miniștrii Apărării de la București și Chișinău, Mihai Fifor și Eugen Sturza

Un aspect foarte important de menționat este că anul acesta s-a demarat o reformă ambițioasă de profesionalizare a armatei R. Moldova. Aceasta are în componență circa 6.500 de militari dintre care circa jumătate cu statul de profesioniști care lucrează pe bază de contract.

În următorii trei ani de zile, autoritățile de la Chișinău și-au propus transformarea incorpore a tuturor militarilor într-un corp compact de militari profesioniști, așa cum au țările NATO. În acest an, Moldova a bugetat pentru armată circa 628,9 milioane de lei (aproximativ 31 milioane de euro), cu 10% mai mult față de 2017.

Cu toate acestea, cifrele nu sunt foarte îmbucurătoare în condițiile în care toate analizele de securitate indică regiunea separatistă transnistreană ca principală amenințare la adresa securității naaționale a R. Moldova.

Regimul separatist are un contigent circa dublu de 13.000 de soldați, la care se mai adaugă circa 1.500 de militari ruși în detașamentele de pacificatori și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Aceștia din urmă au misiunea oficială de a păzi depozitul de muniție de la Cobasna, dar se pot transforma oricând în forță de reacție rapidă în zonă.

Ajutor la toate nivelurile

Pe de altă parte, România a ajutat constant cu expertiză R. Moldova pe segmentul militar. De la exerciții comune, burse pentru viitorii ofițeri moldoveni, expertiză legislativă și strategică privind întocmirea unei strategii militare viabile de țară sau alte tipuri de activități.

Soldați ai R. Moldova la exercițiul multi-național „Fireshield-2018”, desfășurat în luna septembrie

Alături de România, SUA s-au implicat activ în același tip de activități, după ce anterior au donat mai multă tehnică de luptă absolut necesară R. Moldova. Chișinăul alocă în prezent aproape 0,4% din PIB sectorului apărării, bani care abia ajung pentru salarii și cheltuieli logistice minimale.

Guvernul și-a luat angajamentul să demareze o reformă și să sporească finanțarea acestui buget și chiar să se meargă spre achiziționarea de tehnică de luptă, în condițiile în care acest lucru nu s-a întâmplat de 27 de ani de declararea independenței de URSS.

De asemenea, în luna septembrie a acestui a fost organizat exercițiul militar „Scut de foc -2018” , ce s-a desfășurat în centrele de instruire militară din toate garnizoanele din R. Moldova. Aici au participat aproximativ 800 de militari din Republica Moldova (ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale şi Departamentului Trupelor de Carabinieri), România şi Statele Unite ale Americii.

Scopul a fost și de data aceasta instruirea comună a subunităţilor de artilerie şi creşterea nivelului de interoperabilitate între armatele ţărilor partenere.

Dar exercițiile militare nu sunt de ajuns, dacă nu sunt completare și cu acțiuni concrete de înzestrare cu tehnică militară. În noiembrie 2017, ministrul Eugen Sturza afirma că că Republica Moldova va demara un proces de achiziție de armament în scopuri de modernizare a Armatei.

În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini. Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, declara Eugen Sturza, într-un interviu pentru Europa Liberă.

El a mai spus că este nevoie de modernizare a Armatei, în contextul în care pe teritoriul R. Moldova există trupe străine, cu trimitere la militarii din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) staționate ilegal în stânga Nistrului.

Sturza a mai respins atunci ideea fluturată de către Dodon cum că neutralitatea poate fi asigurată prin pasivitate în fața unor pericole cât se poate de reale.

Nu putem vorbi acum despre o neutralitate clasică, așa cum este stipulat și în Constituția Republicii Moldova, atâta timp cât avem o armată străină pe teritoriul Republicii Moldova. Noi vom continua să cerem ca această armată rusă să fie retrasă de pe teritoriul Republicii Moldova cu tot cu muniții și cu tehnica militară.

Nu mai avem nevoie de prezența lor aici, dar, totodată, noi avem ca și scop să ne întărim pozițiile, să ne modernizăm Armata Națională. Vedem aici exemplul elocvent al vecinului nostru, Ucraina, o țară căreia i-au fost garantate suveranitatea și integritatea teritorială de către patru state nucleare prin acest Acord de la Budapesta, ca într-un moment una din aceste țări semnatare să devină agresor și să-i acapareze teritoriul suveran”, a declarat Sturza.

Relații mai stânse cu Ucraina

De asemenea, Chișinăul și-a aprofundat relațiile cu Kievul. De la cele de natură politico-economică, până la cele militare. În acest interval de timp, R. Molodva și Ucraina au participat la o serie de exerciții comune alături de trupele NATO, fie pe teritoriul Ucraina, fie cel al R. Moldova sau alte țări membre NATO.

În aprilie 2018, premierul Pavel Filip afirma la Forumul de Securitate de la Kiev că R. Moldova se va implica mai activ în asigurarea securității regionale.

Securitatea în această regiune este o prioritate pentru noi. Actualul mediu de securitate este influenţat de schimbări şi ameninţările continuă. Hibride, cibernetice şi mai trist este că s-a constatat că în Europa de Est staţionează trupele ruseşti şi în ziua de astăzi. Asta generează tensiuni. Prezenţa militară străină constituie un pericol.

Vrem să fie retrase trupele ruse din stânga Nistrului. Moldova sprijină Ucraina pentru rezolvarea conflictului din Donbas prin mijloace paşnice. Printre instrumentele tradiţionale persistă şi cele economice şi energetice, mai ales când este vorba despre relaţiile statelor vecine. Am vorbit despre noile tipuri de ameninţări. Aici este important să remarcăm cooperarea cu UE pentru combaterea riscurilor.

Aceste provocări implică o redefinire al conceptului tradiţional al securităţii. Agenda de securitate trebuie să fie fundamentată pe o abordare a riscurilor nonconvenţionale înglobând noi tipuri de solidaritate internaţională şi regională. Continuăm să avem speranţa că această solidaritate regională ne va aduce şi rezultate”, declara atunci Filip.

Au urmat apoi o nouă serie de exerciții militare comune R. Moldova – Ucraina. Cel mai important a fost în această vară, în Ucraina, acolo unde s-a desfășurat exercițiul Sea Breeze 2018.

Maior Grigore Adam declara atunci că ofiţerii şi subofiţerii moldoveni au fost implicaţi la acţiunile de verificare la punctul de control mobil, alături de militarii din contingentul ucrainean. R. Moldova a participat atunci cu cu 80 de militari din Brigada „Ştefan cel Mare”, Batalionul 22 de menţinere a păcii, şi Marele Stat Major, precum şi 15 unităţi de tehnică din dotarea Armatei Naţionale.

Alături de colegii din SUA şi Ucraina, militarii moldoveni au executat, în cadrul exerciţiului, trageri de pe loc şi din maşini de luptă, au condus tehnica militară de tip HMMWV şi au efectuat desantări din helicopter de la înălţimi mici.

De asemenea, infanteriştii moldoveni s-au deplasat pe insula Tendra din Marea Neagră, unde au desfăşurat acţiuni de îmbarcare şi debarcare de pe navă, cu utilizarea vehiculelor militare din dotare, preciza Ministerul Apărării de la Chișinău într-un comunicat.

De asemenea, la începutul lunii septembrie 70 de ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale a R. Moldova a participat preț de aproape două săptămâni la exercițiul multinaţional ”Rapid Trident-2018”, cu participarea armatelor NATO, care se desfășoară la centrul de instruire din Iavoriv, regiunea Lvov, Ucraina. Acolo, scopul exercițiului a fost creşterea interoperabilităţii între militari şi pregătirea lor pentru misiuni internaţionale de menținere a păcii.

Nu în ultimul rând, așa cum declara anul trecut ministrul Sturza, R. Moldova a trecut și la partea practică în ceea ce privește înzestrarea și modernizarea tehnicii sale de luptă.

Memorandum moldo-ucrainean de iniţiere a cooperării tehnico-militare semnat la Kiev, octombrie 2018

Astfel, R. Moldova a semnat cu compania ucraineană de stat Promoboronexport un memorandum de iniţiere a cooperării tehnico-militare. Documentul a fost semnat de către secretarul de Stat Vladimir Iliev care a participat, în perioada 9-12 octombrie, la expoziţia internațională în domeniul industriei de apărare „Arme și Securitate”, care s-a desfăşurat la Kiev, Ucraina.

NATO și SUA, tot mai interesate de securitatea R. Moldova

Dar Chișinăul a mers și a departe și a demonstrat că dorește să aprofundeze relațiile cu NATO și cu cea mai puternică armată din acest bloc militar, cea a SUA. Dacă în plan politic, R. Moldova a lansat o adevărată campanie de informare la nivelul cel mai înalt pe plan internațional, cerând de la tribunele ONU, OSCE și UE retragerea trupelor ruse pe teritoriul, în plan militar Chișinăul a căutat să intensifice relațiile cu NATO și statele membre.

Secretarului General al NATO pentru politica de apărare și planificare, James Appathuray în vizită la Chișinău, 10 octombrie 2018

Ministrul Apărării Eugen Sturza şi Comandantul Armatei Naţionale, general de brigadă Igor Cutie, au avut o întrevedere pe 10 octombrie cu asistentul adjunct al Secretarului General al NATO pentru politica de apărare și planificare, James Appathuray, cu care s-a discutat despre situaţia regională, reforma sectorului de apărare şi cooperarea Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică.

Sturza l-a informat pe James Appathuray despre acţiunile întreprinse de conducerea Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major în contextul modernizării Armatei Naţionale, în special în dotarea unităţilor militare, renovarea infrastructurii, îmbunătăţirea pachetului social şi completarea cu soldaţi profesionişti.

La rândul său, oficialul NATO a reiterat disponibilitatea Alianţei de a consolida parteneriatul R. Moldova şi a oferi asistenţă pentru reformarea instituţiei de apărare.

În paralel, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu Appathuray, pe 8 octombtie, R. Moldova a trimis în premieră în SUA un atașat militar. Diplomatul militar — colonel Vitalie Micov — va fi responsabil de asigurarea unei cooperări eficiente dintre structurile de apărare ale celor două ţări, identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare şi îmbunătăţire a parteneriatului dintre Armata Naţională a Republicii Moldova şi Forţele Armate ale SUA, preciza Ministerul Apărării într-un comunicat de presă.

Pe 19 iulie, Parlamentul R. Moldova a adoptat noua Strategie Națională de Apărare, amânată de mai mulți ani de zile, ultimul oponent care a tergiversat adoptarea acestui document, fiind din nou președintele Igor Dodon, un opozant deschis al oricăror relații cu NATO și pe alături chiar și cu UE.

Documentul specifică faptul că cele mai mari amenințări și riscurile identificate în urma analizei mediului strategic de securitate la nivel internaţional, regional şi naţional sunt potenţialul militar din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, utilizarea instrumentelor de propagandă informațională, atacurile asupra infrastructurii critice a Moldovei, atacurile cibernetice, migraţia ilegală, traficul ilicit de armament, activitatea teroristă.

Sporirea implicării tuturor factorilor în domeniul strategic al apărării reprezintă un plus pentru R. Moldova, țară care are încă grave deficiențe la acest capitol, acolo unde nu s-a investit aproape deloc în ultimii 30 de ani. Împreună cu militarismul arătat de Rusia în ultimii ani în regiune, R. Moldova rămâne o vulnerabilitate în coasta flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, motiv pentru are trio-ul SUA-România-Ucraina încearcă să dea o nouă pondere și perspectiva militară acestei țări.

Totuși, alegerile parlamentare din februarie 2019, ar putea fi un punct de inflexiune important pentru R. Moldova în cazul ajungerii la putere a forțelor pro-ruse, sau a unui „mariaj politic de largă uniunea națională” care cu siguranță va negocia scurtcircuitarea acestor progrese le linie militară în urma unui compromis politic. Tocmai de aceea este necesară o continuitate politică calată pe aceeași optică în privința dimensiunii securitare.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *