Cursa pentru Kemlin este de aproape două decenii una mai degrabă solitară. Sistemul politic din Federația Rusă a devenit unul atât ermetic în care Vladimir Putin nu are niciun rival. Potrivit unui sondaj realizat de institutul independent Levada, Putin, care nu are un concurent real, este creditat cu 75% din intenţiile de vot. Cu toate acestea, Putin a încercat să pară misterior, anunțându-și oficial candidatura abia luna trecută, în decembrie 2017.

Chiar și în cazul în care cineva emite pretenții cât de mici, abordarea de tip stalinist nu lasă loc de nicio rivalitate.

Agențiile de presă moscovite anunțau, luni dimineață, că Putin a fost primul din cei 14 candidați înscriși pentru alegerile prezidențiale din 18 martie care a adus și prezentat Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia toate semnăturile necesare pentru intrarea în cursa prezidențială.

Nu mai puțin de 28 de cutii au transportat liste cu peste 315.000 de semnături. Pr lângă semnături, Putin și-a trimis stuff-ul de campanie să aducă și rapoarte financiare și toată documentație necesară înscrierii sale „cu acte în regulă” în așa-zisă cursă pentru un nou mandat prezidențial. Șeful departamentului juridic al sediului lui Putin, Serghei Kabișev, și agentul autorizat al lui Putin pentru probleme financiare, Natalia Orlova, au venit la CEC să depună documentele.

Cele 315.000 de semnături aduse la oficiul autortiății abilitate din Moscova sunt doar o colecție modestă, deoarece Putin ar fi strâns peste 1,6 milioane de semnături.

Ca o concluzie retorică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat și el luni că Vladimir Putin nu ar avea un rival în scrutinul ce urmează în mai puțin de două luni de zile.

„Nivelul popularității lui Putin depășește cu mult granițele Rusiei. Nimeni nu poate pune la îndoială faptul că Putin este liderul absolut al opiniei publice, liderul absolut al vârfului politic, încât cu greu nimeni nu poate concura serios cu el în momentul de față”, a declarat Peskov.

Fără riscuri „inutile”

Chiar și așa, Putin nici măcar nu a dorit să riște nici măcar simbolic să spulbere orice concurență. Chiar cu o zi înainte de depunerea documentelor la CEC pentru Putin, autoritățile ruse l-au reținut pe opozantul Alexei Navalnîi. Acesta a lansat, la finalul lunii decembrie, un apel public pentru proteste masive în Rusia la 28 ianuarie. Ca urmare, numeroşi susţinători ai lui Navalnîi protestau, duminică, în mai multe oraşe din Rusia, faţă de autorităţi în momentul reținerii acestuia.

Anterior reținerii sale, duminică, forțele ruse de poliție a pătruns cu forţa în birourile din Moscova ale lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, şi a reţinut mai mulţi membri ai echipei acestuia. Roman Rubanov, un susţinător al lui Navalnîi, a scris pe reţelele de socializare că poliţia le-a transmis că a intrat în clădire deoarece au existat zvonuri conform cărora acolo ar fi o bombă. Sub acest pretext, poliția a percheziționat birourile.

Pe de altă parte, juridic, Navalnîi a fost respins și din punct de vedere juridic și împiedicat pentru a intra în cursa prezidențială. La 30 decembrie, Curtea Supremă din Rusia a respins apelul lui Aleksei Navalnîi referitor la decizia Comisiei Electorale de a nu-i accepta candidatura la preşedinţia Rusiei.

Candidatura lui a fost respinsă de Comisia Electorală rusă, invocându-se faptul că opozantul lui Vladimir Putin are o condamnare la activ. În fapt ,Navalnîi a fost condamnat într-un dosar cu vizibile tente politice. Pentru a fi împiedicat să candideze și să aibă un cazier pătat, Bavalnîi a fost reținut de trei ori în 2017, dar eliberat.

În aceste condiții, circa 5.000 de oameni au protestat în toată Rusia pentru reținerea lui Navalnîi, dar Kremlinul a precizat că acest lucru arată mai degrabă că poziția administrației prezidențiale de la Moscova este „mai degrabă consistentă”.

„În unele localități aceste acțiuni, de fapt nu numeroase, au fost autorizate, ceea ce este în conformitate cu legea. În anumite locuri nu au fost autorizate, iar sugestiile alternative cu privire la locul de desfășurare au fost respinse într-o manieră empatică”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

„Desigur, lucrul principal aici este asigurarea legii, securității și ordinii publice”, a adăugat el.

Putin își umflă mușchii cu „Paris Hilton de Rusia”

Pare hilar că cel mai de „temut” contracandidat al lui Putin este tocmai fiica fostului său mentor, fostului primar de Sankt-Petersburg, Anatoli Sobceak. Deși au fost multe zvonuri cum că ar fi „iepurele lui Putin” și chiar fina acestuia, ea a negat vehement aceste acuzații.

Astfel, Xenia Sobceak a fost numită de presa internațională „Paris Hilton a Rusiei”, debutul său în televiziune venit în urma unor scene „fierbinți” într-un reality show de tip Big Brother, în care a apărut beată sau îmbrăcată sumar.

De altfel, în vârstă de 36 de ani, aceasta este mai degrabă o prezență glamuroasă, fiind în atenția presei prin eșecurile în dragoste și aventurile sale amoroase efemere.

Cu toate acestea, o serie de emisiuni televizate i-au adus popularitatea și atenția Kremlinului ca exponentă a cercurilor liberale, mai ales cel ale Sankt-Petersburgului, de acolo de unde și Putin și-a început ascensiunea.

Un sondaj recent de opinie a arătat că 24% dintre persoane văd o asociere negativă cu numele Xeniei Sobceak. Circa 70% au spus că îi văd oferta prezidențială în mod negativ și doar 5% ar dori chiar să voteze pentru ea în martie.

În ultimii șase ani, ea sa implicat foarte mult în politica rusă, exprimând păreri anti-guvernamentale Putin. Aceasta a realizat mai multe interviuri cu opozanți ai regimului Putin a devenit jurnalist pentru un canal TV independent. Cu toate acestea, Xenia este un adversar facil pentru Putin.

De asemenea, declarațiile sale privind drepturile Ucrainei asupra Crimeei și războiul din estul Ucrainei nu sunt tocmai pe gustul majortiății rușilor care consideră legitimă toată aventura ucraineană a lui Putin.

De altfel, Putin este un obișnuit al livrărilor de acțiuni militariste pe fondul pauperizării populației, știind sigur că acestea prind în mentalul belicos al rusului de rând, fapt confirmat mereu de incursiunile militare din zona Caucazului, fie că vorbim de intervențiile în Cecenia sau Georgia.

Sacrificatul de serviciu, semnal pentru cercurile liberale de la Sankt-Petersburg

În schimb, Putin a dat anul trecut un semnal puternic cercurilor liberale de la Sankt-Petersburg pentru ca acestea să nu îndrăznească să se revolte și mai ales să folosească oameni sus-puși din anturajul puterii.

În acest sens, luna trecută, Tribunalul Zamoskvorețki din Moscova l-a găsit vinovat pe fostul ministru rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev pentru mită. Circumstanțele nu au fost foarte clare dacă Uliukaiev ar fi cerut mită cei doi milioane de dolari de la șeful Rosneft, Igor Secin, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin, dar cert este că acesta era un apropiat al cercurilor liberale de la Sankt-Petersburg.

Uliukaiev a precizat atunci că directorul Rosneft, Igor Secin și generalul FSB Feoktițov i-ar și înscenat luarea de mită. „Mita a fost provocată de falsa mărturie a lui Secin. Acuzațiile s-au bazat doar pe declarațiile acestuia”, a spus fostul ministru.

„Trebuie să spun că transferul banilor din mită a fost planificat de FSB. Secin m-a sunat sub pretextul discutării unor afaceri ale companiei și m-a convins să vin în clădirea Rosneft, acolo unde mi-a înmânat banii”, a mai spus Ulikaiev.

Deşi înalţii funcţionari sunt demişi adesea pentru scandaluri de corupţie, aceasta a fost prima arestare a unui ministru în exerciţiu de la căderea URSS.

Faptele care îi sunt reproşate lui Uliukaiev, dar şi actorii implicaţi – un fost ministru technocrat fără prea multă carismă şi o companie semi-publică foarte puternică – a provocat o surpriză în rândul aripii liberale ruse, de care era apropiat fostul ministru.

Înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, unii analişti ruși au văzut în această arestare un nou episod în lupta dintre clanurile din jurul lui Vladimir Putin.