Republica Moldova trebuie sprijinita pentru a se apropia de Uniunea Europeana, au fost de acord mai multi diplomati europeni acreditati la Chisinau cu ocazia desfasurarii unei mese rotunde cu tema „Predarea si invatarea limbii minoritare ca limba materna, predarea in limba minoritara si a limbii de stat minoritatilor”. Participantii au cazut de comun acord ca diversitatea culturala si cea lingvistica sunt o bogatie a Republicii Moldova, nicidecum un motiv de discordie, motiv pentru care invatarea limbilor minoritare de catre membrii acestor etnii trebuie incurajata si sustinuta de catre stat, dar, la randul lor, minoritatile trebuie sa invete limba de stat, relateaza IPN. „Sa contribuim la consolidarea unei societati de toleranta si multiculturalitate traditionala, sa contribuim la prosperitatea unei tari foarte bogate in traditii europene si sa contribuim la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana”, a declarat ambasadorul Ungariei in Republica Moldova, Matyas Szilagyi. El a subliniat ca „pastrarea multiculturalitatii, pastrarea multilingivismului se integreaza organic in valorile europene”.

La randul sau, seful Delegatiei UE in Moldova, Pirkka Tapiola, a accentuat importanta integrarii societatii in baza a doua principii complementare: construirea natiunii politice si respectarea drepturilor minoritatilor. Diplomatul a laudat diversitatea lingvistica din Moldova, dar a mentionat ca pastrarea si protejarea acesteia nu contravine necesitatii de a promova limba de stat ca mijloc de integrare a societatii. „Revenim la nevoia de a gasi o metoda de a realiza acest obiectiv fara a-l politiza excesiv. E vorba de drepturi, nu de geopolitica”, a declarat Pirkka Tapiola. Acesta a admis insa ca problema lingvistica este una care inca divizeaza societatea. „Cand am inceput sa lucrez in Republica Moldova, nivelul de polarizare al societatii era mult mai jos decat in alte tari din regiune, insa trebuie sa recunosc ca a crescut si este important sa-l reducem”, a declarat Pirkka Tapiola.

Si ambasadorul Turciei in Republica Moldova, Mehmet Selim Kartal, a declarat ca „limba materna e ca si laptele matern” si e la fel de importanta pentru un grup etnic precum e laptele matern pentru organismul uman. Totodata, ambasadorul s-a referit la exemplul copiilor turci in Germania care invata atat germana, cat si turca, si a accentuat faptul ca „este demonstrat stiintific ca invatarea limbii materne nu e un obstacol pentru invatare altor limbi, ci dimpotriva”. Diplomatul a mai adaugat ca invatarea limbii de stat este atat in interesul statului, cat si in cel al minoritatilor nationale, care astfel pot participa mai bine la procesul politic de luare a deciziilor. „Este obligatia statului sa ajute, sa asiste minoritatile sa invete limba lor nationala, dar totodata statul este indreptatit sa se astepte de la minoritati sa invete limba de stat”, a declarat ambasadorul Poloniei in Republica Moldova, Artur Michalski.

Pe de alta parte, deputatul Vadim Misin, presedinte al comisiei drepturile omului si relatii interetnice din Parlamentul Republicii Moldova, a laudat realizarile in domeniu ale Uniunii Europene, insa a subliniat ca drepturile minoritatilor „nu trebuie impuse cu forta, dar trebuie sa fie dorite si acceptate de comunitate”. El s-a referit ca situatia etnicilor gagauzi care prefera sa invete limba rusa, decat cea gagauza. Masa rotunda „Predarea si invatarea limbii minoritare ca limba materna, predarea in limba minoritara si a limbii de stat minoritatilor” a reunit reprezentanti ai misiunilor diplomatice acreditate in Republica Moldova, ai autoritatilor si ai organizatiilor etnoculturale din tara, precum si experti si profesori din Slovacia, Ungaria, Romania si Moldova pentru un schimb de experienta si bune practici, mai relateaza sursa citata. intalnirea a fost organizata de Ambasada Ungariei la Chisinau, in parteneriat cu Biroul relatii interetnice al Republicii Moldova si Oficiul inaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.