AIE lucreaza pe doua fronturi la alegerea presedintelui

, , , ,
 

alexandru tanase 722Fortele democratice de la Chisinau pun la cale o noua stratagema privind modificarea legii supreme si trecerea peste impasul politic provocat de respingerea de catre fosta conducere a Curtii Constituional a amendamentul privind simplificarea alegerii sefului statului. Pentru acest lucru, liberalii condusi de Ghimpu au depus ieri un nou proiect de constitutie in timp ce tot ieri a fost ales la carma Curtii Constitutionale, Alexandru Tanase, fost ministru al Justitiei in actualul cabinet Filat si fost membru al PLDM. Partidul Liberal din R. Moldova a depus la secretariatul Parlamentului două proiecte ce vizează adoptarea unei noi Constituții a țării, a declarat luni seara, într-o emisiune televizată, deputatul PL Ion Hadârcă. „Dacă nu vor merge discuțiile cu PCRM, atunci revenim la dialogul în cadrul AIE să vorbim despre variantele permisibile. PL a înregistrat deja două proiecte la Parlament. Unul ține de o lege care ar explica modalitatea de adoptare a unei noi Constituții, și al doilea – proiectul propriu zis al noii Constituții. La urma urmei, Partidul Liberal ar accepta și o variantă în care să stea președintele interimar încă trei ani până la sfârșitul mandatului”, a declarat Hadârcă la ProTV Chişinău. De cealaltă parte, președintele de onoare al democraților, este de părere că liberalii prea se grăbesc cu noua Constituție. „Eu personal l-am rugat pe dl. Ghimpu să nu se grăbească cu noua Constituție. Cum un grup parlamentar a înregistrat o Constituție? Nu se face așa – asta e Constituție – trebuie cu toți să vedem ce e scris acolo. Graba strică treaba. Nu suntem împotriva ideii propriu-zise, dar acest lucru se face când avem cel puțin stabilitate politică în țară”, a opinat acesta.

Negocieri cu PLDM

Deputatul PLDM, Tudor Deliu, a declarat că formațiunea pe care o reprezintă acceptă versiunea cu modificarea Constituției, doar că discuția ar trebui să se poarte într-un cadru mai larg: modul cum sunt numite administrațiile teritoriale, locul Procuraturii, republică parlamentară sau prezidențială, atribuțiile președintelui, etc. Luni, liderul PLDM, Vlad Filat, a spus că există două căi de rezolvare a crizei politice. „Prima: În urma unui dialog cu PCRM să identificăm o soluție, nu un candidat, pentru ca președintele să fie ales. Doi: Modificarea Constituției. Aici trebuie să fac precizarea – în procedura legală, nu așa cum înțeleg unii. Noi optăm pentru adoptarea unei Constituții noi. Dacă organizăm referendum și solicităm oamenilor să se expună asupra acestui subiect, trebuie să le cerem să se exprime și asupra formei de guvernământ, poziția pe care trebuie să o aibă Procuratura și multe alte lucruri”, a spus Filat, citat de Unimedia.md.

Nou sef la Curtea Constitutionala

Totodata, AIE a dat ieri o noua lovitura instalandu-l pe fostul ministru al justiţiei de la Chişinău, Alexandru Tănase, in functia de preşedinte al Curţii Constituţionale, după ce fostul şef al instituţiei, Dumitru Pulbere, a fost demis săptămâna trecută pentru declaraţii referitoare la dizolvarea Parlamentului, interpretate ca o imixtiune în politic. Tănase a fost ales preşedinte al Curţii Constituţionale cu cinci voturi pentru şi unul împotrivă, în şedinţa de marţi a Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani. „Le-am mulţumit colegilor mei şi fostului preşedinte al Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, pentru munca pe care a făcut-o. A muncit cinci ani în această instituţie – nu este o activitate simplă. Sunt convins că vom munci împreună cu colegii pentru a avea un produs calitativ, mă refer la hotărârile emise, care să soluţioneze probleme şi să fie în beneficiul cetăţenilor”, a declarat Tănase. Săptămâna trecută, Dumitru Pulbere a fost demis din funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, după ce a declarat că Parlamentul de la Chişinău încalcă de doi ani Constituţia, prin nealegerea şefului statului, iar Legislativul trebuie dizolvat până la 28 septembrie 2011. Declaraţiile lui Pulbere au fost interpretate drept politice, iar experţii şi liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au explicat că dizolvarea Parlamentului are loc doar după ce au fost epuizate tentativele de alegere a şefului statului, ceea ce nu s-a întâmplat, procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova nefiind nici măcar iniţiată de legislativul ales în toamna anului trecut.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *