ACTA, lovit indirect de o decizie a Curtii de Justitie a UE

de | feb. 16, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

ACTA primeşte o gravă lovitură din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Deşi decizia nu priveşte direct ACTA, are legătură cu prevederile Acordului.

stop-actaACTA primeşte o gravă lovitură din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Deşi decizia nu priveşte direct ACTA, are legătură cu prevederile Acordului.
Administratorul unei reţele sociale online nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toţi utilizatorii săi, pentru a preveni utilizarea ilicită a operelor muzicale şi audiovizuale, a decis, joi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg. În opinia CJUE, o asemenea obligaţie nu ar respecta interdicţia de a impune unui asemenea furnizor o obligaţie generală de supraveghere nici cerinţa de a asigura un just echilibru între, pe de o parte, protecţia dreptului de autor şi, pe de altă parte, libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii.
Decizia s-a dat în cazul SABAM, care este o societate belgiană de gestiune care reprezintă autorii, compozitorii şi editorii de opere muzicale. În această calitate, ea este însărcinată, printre altele, să autorizeze utilizarea operelor lor protejate de către terţi. Cealaltă parte în litigiu este Netlog NV, care exploatează o platformă de reţea socială online, pe care fiecare persoană care se înscrie primeşte un spaţiu personal denumit „profil”, care îi este accesibil de oriunde din lume. Această platformă, utilizată zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca funcţie principală crearea de comunităţi virtuale în cadrul cărora aceste persoane pot comunica între ele şi îşi pot face prieteni. În cadrul profilului lor, utilizatorii pot printre altele să ţină un jurnal, să indice hobby-urile şi preferinţele lor, să îşi arate prietenii, să afişeze fotografii personale sau să publice videoclipuri.

Guvernul român anunţă un punct de vedere consistent

Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a declarat, miercuri, că Executivul pe care il conduce va întocmi un punct de vedere foarte consistent privind ACTA (Tratatul Comercial Anti-Contrafaceri). “Pentru aceasta vom face un punct de vedere foarte consistent“, a spus şeful Guvernului român, răspunzând unei întrebări. România a semnat, în data de 26 ianuarie a.c., alături de alte 21 de state membre UE, acordul internaţional antipiraterie de protejare a drepturilor de autor, ACTA. Acordul, ce ar urma să fie ratificat de Parlamentul European în luna iunie, a fost semnat, printre altele, de: Polonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Grecia, SUA, Canada şi Coreea de Sud. Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia sunt singurele state din UE care nu au semnat ACTA.
Documentul este un acord care urmăreşte să armonizeze standardele internaţionale privind protecţia drepturilor celor care produc muzică, filme, medicamente, modă şi o serie de alte produse care cad deseori victime furturilor de proprietate intelectuală. ACTA vizează, de asemenea, pirateria online de filme şi muzică. Cei care se opun acordului se tem că acesta va permite autorităţilor să blocheze conţinutul pe Internet. Până la ora actuală, au suspendat discuţiile privind aprobarea prevederilor ACTA state precum: Cehia, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Germania.

OSCE, îngrijorată

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi-a exprimat marţi îngrijorarea cu privire la ACTA şi a cerut să se respecte libertatea de exprimare, într-o scrisoare adresată preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz. “Sunt îngrijorat în legătură cu acordul ACTA, care ar putea afecta libertatea de exprimare şi libera circulaţie a informaţiilor în era digitală”, a explicat Dunja Mijatovic, reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media.
“Cred ca ar fi constructiv să realizăm o evaluare mai completă a efectelor pe care acordul le-ar putea avea asupra drepturilor fundamentale ale omului, în special asupra libertăţii de exprimare şi a dreptului la viaţă privată în Uniunea Europeana şi nu numai”, a adăugat ea în scrisoarea dată publicităţii de OSCE. Dunja Mijatovic a subliniat o serie de probleme, între care posibilitatea oferită de ACTA furnizorilor de acces pe Internet de a divulga informaţii referitoare la viaţa privată a celor bănuiţi de infracţiuni cu privire la dreptul de autor, fără decizia unei instanţe sau posibilitatea acestora de a face apel.

Preşedintele Parlamentului European, împotriva ACTA

Preşedintele Parlamentului European s-a pronunţat împotriva ACTA, apreciind drept “slab” echilibrul între protecţia dreptului de proprietate intelectuală şi drepturile fundamentale ale utilizatorilor de internet. ”Nu cred că se fac progrese prin actualul acord”, a declarat Martin Schulz, la un post german de televiziune. El a mai menţionat că a făcut apel către Comisia Europeană “încă din 2010″ să “înceteze cu secretele. (…) Nu a făcut asta şi acum primeşte critici”, a adăugat Martin Schulz.
Cel mai mare grup europarlamentar, Partidul Popular European susţine acordul, în timp ce Socialiştii şi Democraţii şi Verzii doresc renegocierea textului, informează EUObserver. Potrivit raportorului PE privind ACTA, Vital Moreira, controversa apare în legătură cu o parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.
Deoarece a ridicat probleme legale, Parlamentul European poate cere Curţii europene de Justiţie să verifice compatibilitatea acordului cu legislaţia europeană. În acest caz, procedura parlamentară ar fi suspendată până la decizia Curţii, informează EUObserver. Pentru a putea fi aplicat în spaţiul comunitar, ACTA trebuie ratificat de toate statele membre şi aprobat de Parlamentul European

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *