Fortele ISAF combat insurgentii talibani din Afganistan si Pakistan

Numarul soldatilor coalitiei internationale ucisi in Afganistan incepand cu prima zi a lui 2010, anul cel mai sangeros de la declansarea conflictului in zona, in 2001, a trecut de 700, conform unui bilant efectuat pe baza datelor furnizate de site-ul icasualties.org, citat de agentiile de presa de la Bucuresti. De la inceputul acestui an pana la data de 21 decembrie 2010, conflictul din Afganistan provocase moartea a 701 militari din cadrul Fortei Internationale a NATO de Asistenta pentru Securitate in Afganistan (ISAF). In 2009, 521 de soldati straini si-au pierdut viata in regiune, anul trecut fiind considerat unul record, in ceea ce priveste pierderile inregistrate de ISAF, concomitent cu intensificarea insurectiei talibane.

Rolul NATO in Afganistan

Operatia ISAF a fost lansata in decembrie 2001 (prin Rezolutia CS/ONU 1386) si viza initial asigurarea securitatii capitalei Kabul si a imprejurimilor sale. Rezolutia CS/ONU 1510 din 2003 vizeaza extinderea autoritatii guvernului afgan pe intreg teritoriul tarii si instaurarea unui climat de securitate propice reconstructiei economice si a statului de drept. Potrivit mandatului, ISAF executa operatii de stabilizare si securizare. Reuniunea la nivel inalt a ISAF, desfasurata cu prilejul Summit-ului NATO de la Bucuresti (aprilie 2008), a adoptat un document deosebit de important – Planul Strategic Politico-Militar Cuprinzator al Aliantei pentru Afganistan, care prezinta abordarea NATO asupra Afganistanului pentru urmatorii cinci ani. Summit-ul NATO de la Strasbourg-Kehl a luat o alta decizie importanta – crearea unei Misiuni NATO de Instruire in Afganistan (NTM-A), in cadrul careia ISAF sa asigure instruirea ofiterilor din cadrul Armatei Nationale Afgane (ANA) si a Politiei Nationale Afgane (ANP). Conferinta Internationala privind Afganistanul (Londra, 28 ianuarie 2010) s-a desfasurat in contextul coordonarii eforturilor comunitatii internationale in Afganistan si al sprijinirii asumarii raspunderii pentru asigurarea propriei securitati de catre autoritatile afgane, fiind gazduita de prim-ministrul britanic Gordon Brown, presedintele afgan Hamid Karzai si Secretarul General ONU Ban Ki-moon. Conferinta a marcat o serie de pasi importanti prin deciziile adoptate, privind:
1.elaborarea, de catre NATO si statele partenere in ISAF, in colaborare cu guvernul de la Kabul si cu ONU, a unui plan care sa permita tranzitia etapizata catre transferul deplin al responsabilitatilor pe linie de securitate de la comunitatea internationala catre cetatenii afgani;
2.asigurarea cresterii contributiei internationale dedicate pregatirii fortelor armate si de politie afgane, in vederea accelerarii eforturilor de atragere a numarului de recruti din fortele afgane de securitate, pentru preluarea unor responsabilitati sporite de gestionare a securitatii;
3.reafirmarea rolului central pe care il are ONU in ceea ce priveste coordonarea eforturilor internationale, pe linia stabilizarii si dezvoltarii;
4.incurajarea continuarii eforturilor depuse de guvernul afgan pentru imbunatatirea cadrului legal pentru combaterea traficului de droguri si pentru combaterea violentei impotriva femeilor;
5.sprijinirea cooperarii regionale intensificate pe linia combaterii terorismului si a asigurarii conditiilor propice pentru intoarcerea refugiatilor afgani.

Participarea Romaniei la ISAF

Tara noastra este unul dintre contributorii importanti la ISAF (FIAS). Participarea Romaniei la ISAF este fundamentata prin Hotararea nr. 38 din 21 decembrie 2001 a Parlamentului Romaniei, care acorda Guvernului imputernicirea de a stabili fortele, mijloacele, finantarea si conditiile in care se va asigura aceasta participare. Reforma in domeniul militar, dar si procesul de transformare realizat in vederea integrarii euroatlantice, au asigurat valorificarea potentialului militar al statului roman, prin angajarea si participarea la operatiuni in sprijinul pacii si de asistenta umanitara in diferite parti ale lumii. Astfel, participarea la operatiunile si misiunile NATO a permis statului roman sa castige si sa mentina statutul de actor credibil si furnizor de securitate in sistemul international.
Incepand cu momentul semnarii Parteneriatului pentru Pace in anul 1994, Romania ca stat, dar si armata romana si-au adecvat treptat politicile, orientandu-se catre valorile si reformelor care au deschis drumul spre NATO. Romania, ca tara membra a Aliantei Nord-Atlantice a demarat un proces de transformare fundamentala a structurii de forte avand ca scop adaptarea Armatei Romaniei la necesitatile prezente si viitoare.
Un alt element de ordin strategic il constituie faptul ca aplicarea standardelor operationale NATO, intr-o prima etapa, numai in unitatile participante la aceste misiuni, a permis identificarea cailor si modalitatilor eficiente de implementare a acestora la nivelul intregii armate, asigurandu-se astfel esalonat „vocabularul“ militar si operational comun, necesar eficientizarii relatiilor functionale in cadrul structurilor militare multinationale. Capabilitatile si deprinderile personalului militar roman, dobandite cu prilejul participarii la misiunile NATO, a constituit baza cresterii nivelului de profesionalism necesar planificarii si desfasurarii actiunilor militare intr-un cadru multinational, in conditii diferite de ordin geopolitic, de relief si clima, de traditie si civilizatie.
Valoarea corpului de cadre militare si a capabilitatilor probate ale intregului personal au intrunit aprecierea unanima a factorilor de decizie din tarile membre NATO, precum si a personalitatilor militare, care considera Armata Romaniei ca un partener credibil si de nadejde, pe care se poate conta oricand in alcatuirea fortei multinationale participante la astfel de misiuni. Cooptarea Armatei Romaniei in cadrul Fortei de Pace din Afganistan a reprezentat o recunoastere atat a pozitiei Romaniei fata de flagelul terorismului contemporan, cat si o confirmare a increderii pe care Alianta o are in probitatea si profesionalismul militarilor romani.
In anul 2009, Romania participa la misiuni sub egida NATO cu un numar de peste 1270 militari, angajati intr-un larg spectru de misiuni, cu un nivel foarte ridicat. Daca la inceput participarea romaneasca s-a rezumat la misiuni conduse de ONU, cu rambursarea ulterioara a cheltuielilor, in prezent Romania face, alaturi de eforturile umane si materiale si eforturi financiare considerabile pentru sustinerea implicarii sale in misiunile NATO. Initial, participarea la misiunile Aliantei avea ca scop atingerea obiectivelor de integrare euro-atlantica, in timp ce in prezent aceasta participare tine de indeplinirea responsabilitatilor de membru NATO legate de participarea la operatiunile si misiunile Aliantei. In prezent, Romania are in Afganistan 1664 de militari. De la inceputul misiunii, 17 militari romani au cazut la datorie, iar alti 53 au fost raniti.

Retragere americana

Preşedintele american Barack Obama a dat asigurări că Statele Unite ale Americii vor începe retragerea trupelor lor din Afganistan în iulie 2011, aşa cum a promis. Liderul de la Casa Albă a precizat că scopul trupelor americane nu este eliminarea tuturor ameninţărilor la adresa securităţii afgane sau construirea unei naţiuni, ci continuarea eforturilor de a anihila reţeaua Al-Qaida. „Suntem pe cale să realizăm aceste scopuri”, a declarat Obama. El a adăugat că progresele înregistrate nu sunt suficient de rapide în Pakistan, unde teroriştii continuă să găsească refugiu.
„Din ce în ce mai mult, guvernul pakistanez recunoaşte că reţelele teroriste din regiunile sale frontaliere reprezintă o ameninţare pentru toate ţările noastre, în special pentru Pakistan. Vom continua să ajutăm Pakistanul să-şi întărească capacităţile de combatere a terorismului”, a mai afirmat Obama, salutând ofensivele lansate de autoritatile de la Islamabad în regiunile frontaliere din nord-vestul ţării.
Pe de altă parte, ritmul retragerii trupelor americane nu este încă stabilit. ‘Nu cunoaştem acest lucru în prezent’, a declarat ministrul apărării Robert Gates, precizând că speră că ritmul va fi stabilit în funcţie de condiţiile din teren.